#Opera Craiova

[jurnaldeoltenia]

Magia Crăciunului vă aduce concerte live, spectacole cu drone, trupe de dans și numeroase alte surprize.

Magia Crăciunului vă aduce concerte live, spectacole cu drone, trupe de dans și numeroase alte surprize.

Atmosfera de poveste continuă, și în zilele următoare, la Târgul de Crăciun, cu multe evenimente pentru toate vârstele. Pentru prima oară, Primăria Craiova, prin Casa de Cultură Traian Demetrescu, prezintă, pe 24 decembrie, în zona Teatrului Național Marin Sorescu, un spectacol cu drone. Între timp, cei peste 70 de comercianți de pe esplanada Teatrului Național, din Centrul Vechi, Piața Mihai…

[7zileinfo]

După ce-a aprins milioane de beculețe, Olguța Vasilescu stinge lumina culturii craiovene

În orașul milioanelor de beculețe, unde reclama plătită din bani publici ne-a asigurat titlul de cel mai tare t��rg de Crăciun din galaxie, administrația locală condusă de Olguța Vasilescu s-a pus pe economii făcând din instituțiile de cultură craiovene o șaorma cu de toate. De Opera din Craiova, prin intermediul căreia s-au tocat milioane de euro pentru gaura bugetară numită Intencity, nu s-a…

[naturalhygiene]

Craiova Romania

[operaeoperanews]

#CarloCo!ombara e #JoannaParisi: #doncarlo a #craiova, 2 febbraio 2019 ....... #verdi #opera #capolavoro #teatro #theatre #musica #music https://www.instagram.com/p/BtYYMjfBGo9/?utm_source=ig_tumblr_share&igshid=12d6ummt38gm7

[rudyroth79]

Știri: „Mefistofele” de Arrigo Boito, producție a Operei Române din Craiova, pe scena Bucharest Opera festival (28 iunie 2022)

Știri: „Mefistofele” de Arrigo Boito, producție a Operei Române din Craiova, pe scena Bucharest Opera festival (28 iunie 2022)

Opera Română din Craiova va participa la Bucharest Opera Festival cu spectacolul Mefistofele de Arrigo Boito. Reprezentația va avea loc marți, 28 iunie 2022, ora 1900, pe scena Operei Naționale București. Soliști de prim rang în arta lirică mondială vor putea fi ascultați în spectacolul Operei Române din Craiova. Bilete pe http://tickets.operanb.ro/ și de la Casa de Bilete a Operei Naționale…

[grupul-iubim-brasovul]

LIVE -INTERVIU de Colecție-Sâmbātā, ne întālnim cu indrāgitul Actor Claudiu Bleonț-Teatrul Național București,in emisiunea Gândul Zilei alāturi de Eugen Târnovan!

Roluri la TNB:

Douglas - “Papagalul mut - Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat”, text şi regie Nae Caranfil, 2018

Harry - "Orchestra Titanic" de Hristo Boicev, regia Felix Alexa, 2018

Puck - "Visul unei nopți de vară" de William Shakespeare, regia Petrică Ionescu, 2015

Militar, Bărbatul, Al treilea bărbat -"Terorism" de Frații Presniakov, regia Felix Alexa, 2015

Josef Erbarmen - "Hoți" de Dea Loher, regia Radu Afrim, 2014

Piotr Bobcinski, moșier - "Revizorul" de Nikolai Vasilievich Gogol, regia Felix Alexa, 2013

Iuri Petrovski - „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal", regia Florin Fătulescu, 2007

Maestrul de Arte Marţiale - „Burghezul gentilom" după J.B.P. Molière, regia Petrică Ionescu, 2006

Dr. Smil - „Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Dan Piţa, 2004

Andronic - „Ultima oră" de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroşenco, 2003

Caţavencu - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Grigore Gonţa, 2003

Pafnutie - „Crimă pentru pământ" după romanul omonim al lui Dinu Săraru, regia Grigore Gonţa, 2003

Maestatea Sa - „Legenda ultimului împărat" de Valentin Nicolau, regia Alice Barb, 2002

Macbett - „Macbett" de Eugene Ionesco, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea, 2000

Adso von Melk - „Numele trandafirului" după Umberto Eco, regia Grigore Gonţa, 1999

Ion Nebunu` - „Năpasta" de I.L. Caragiale, regia Dana Dima, 1998

Philoctet - „Philoctet" de Sofocle, regia Andreea Vulpe, 1998

Mercuţio - „Romeo şi Julieta" de William Shakespeare, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea, 1994 - 1995

Pistetairos - „Păsările" de Aristofan, regia Nicky Wolcz, 1991

Feste, Nebunul - „Noaptea regilor" de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, 1991

Trofimov - „Livada de vişini" de A. P. Cehov, regia Andrei Şerban, 1991

Reverend Hale - „Vrăjitoarele din Salem" de Arthur Miller, regia Felix Alexa, 1991

Oreste - „Trilogia Antică" după Seneca, Sofocle şi Euripide, regia Andrei Şerban, 1990

Ralph Clark - „Cine are nevoie de teatru? " de Timberlake Wartenbaker, regia Andrei Şerban, 1990

Scipio - „Caligula" de Albert Camus, regia Horea Popescu

Pamfilus / Byrria - „Fata din Andros" de Terenţiu, regia Grigore Gonţa

Tasso - „Torquato Tasso" de Johann Wolfgang von Goethe, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1988

Billy Bibbit - „Zbor deasupra unui cuib de cuci" după Dale Wasserman, regia Horea Popescu, 1983

Sir Andrew - „A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1983-1984 - Debut

Activităţi în afara TNB:

Roluri în teatru:

Teatrul Naţional Marin Sorescu, Craiova, 2012-2013

Tipătescu - "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Mircea CornişteanuUmbra din Iad - "Apocalipsa după Shakespeare. Macbeth" după William Shakespeare şi Adam Mickiewicz, regia Janusz L. WisniewskiMircea Stephan - "Chinezii" de Michael Freyn, regia Mircea Cornişteanu

Teatrul Teodor Costescu, Drobeta Turnu Severin

Salieri - „Amadeus" de Peter Shaffer, regia Toma Enache, 2010Richard - "Richard al III-lea", regia Toma Enache

Centrul Cultural "Eugen Ionesco" Slatina, 2011-2012

Novecento - "Alessandro Barrico", regia Andra NegulescuDuhul - "Măgura" de George Smarandache, regia Andra NegulescuAmedee - «Amedeu sau sapi de el cu greu» după Eugen Ionesco, regia Andra Negulescu

Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film "Dracula"

Fidipide - "Secta femeilor" după Aristofan, regia Toma Enache, 2010

Proiecte independente

Lelio Bisognosi - „Mincinosul" de Carlo Goldoni, regia Toma Enache, 2009-2010Gherman - „Aventurile unui bărbat extrem de serios" de Theodor Mazilu, regia Vlad Stănescu, 2009-2010

Teatrul de Comedie, Bucureşti: 2007 - 2009

„Vinerea Verde" de Dumitru Radu Popescu, regia Ion Eremia„Dumnezeul zilei de mâine" de Mimi Brănescu, regia Marcel Ţop

Asociaţia La Steaua, proiect independent: 2007 - 2008

Rică Venturiano - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Toma Enache

Teatrul Fani Tardini din Galaţi: 2007 - 2008

„Himnus" de Gyorgy Schwajda, în regia lui Radu Dinulescu„Caii de la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu

Teatrul Arca: 2004 - 2005

„Top Dogs. Şomeri de lux" de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu

ARCUB

„Uşa" de Matei Vişniec, regia Alice Barb, 2006

Teatrul Constantin Nottara

„Nu se ştie cum" de Luigi Pirandello, regia Bocsardi Laszlo, 2005

Teatrul de vară Zsambeck, Budapesta

Începând din 1995, a fost guest star în 5 spectacole montate în Ungaria de Beatrice Bleonţ în proiectele unice realizate pentru Festivalul de Teatru Ungar:

Woland - „Maestrul şi Margareta" după Mihail BulgakovOreste - „Electra" de SofocleAncus Marcius - „Răpirea sabinelor" de Leonid AndreevOberon - „Visul unei nopţi de vară" de William ShakespeareGrecul - „Nunta" de A.P. CehovQuasimodo - „Cocoşatul de la Notre Dame" de Victor HugoDoctorul - „Soldatul Pulcinella" după Georg Buchner, scenariul şi regia Simon Balasz, coproducţie italiano-ungaro-română, cu spectacole în Ungaria şi Italia, 2003 - 2004

Teatrul Naţional Târgu Mureş: 1997 - 1998

Macbeth - „Macbeth" de William Shakespeare, regia Ştefan Iordănescu

Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ

Langlume - „Crima din strada Lourcine" de Eugene Labiche, regia Vlad Mugur

Teatrul Odeon: 1996 - 1998

Dr. Hinkfuss - „Asta seară se improvizează" de Luigi Pirandello, regia Alexa VisarionMackie Knife - „Opera de trei parale" de Bertolt Brecht, regia Beatrice Bleonţ

Teatrul Naţional Timişoara : 1996

Poetul - „Cerşetorul" de Reinhard Johannes Sorge, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea

Teatrul Lucia Sturdza Bulandra: 1991

Moritz Stiefel - „Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei

Teatrul de Comedie: 1981-1982:

Kolea - „Turnul de fildeş" de Victor Rozov, regia Cătălina BuzoianuFugakawa - „Fantome la Kitahama" de Kobo Abe, regia Ion Cojar

Teatrul din Petroşani: 1983 - 1990 (Debut)

El - „Un bărbat şi mai multe femei" de Leonid Zorin, regia Claudiu BleonţEl - „Anonimul veneţian" de Giuseppe Berto, regia Cătălin NaumEl - „Într-un parc, pe o bancă" de Alexandr Ghelman, regia Cătălin Naum

Roluri în film:

"Brâncuşi", regia Adrian Popovici, 2013Marcelino - „Ursul", regia Dan Chişu, 2011Doctorul - "Eva", regia Adrian Popovici, 2009Mihai - "Liceenii...în 53 de ore şi ceva" , regia Adrian Popovici, 2011Col. Niculescu-Coca - "Călătoriile lui Grüber", regia Radu Gabrea, 2008Fabian - "Femeia visurilor", regia Dan Piţa, 2005Sergiu Naum - "Păcatele Evei", producţie Media Pro Pictures, serial tv,2005„Cortul", regia Bogdan Cristian Drăgan, 1997"Şarpele", regia Viorel Sergovici, film tv, 1996Cpt. Petre Dumitriu - „O vară de neuitat", regia Lucian Pintilie, 1994„Polul Sud", regia Radu Nicoară, 1991„Autor Anonim", regia Dan Piţa, 1989„Rochia albă de dantelă", regia Dan Piţa, 1989„Flăcări pe comori", regia Nicolae Mărgineanu, 1988„Dreptate în lanţuri", regia Dan Piţa, 1986„Pas în doi", regia Dan Piţa, 1986„Să mori rănit din dragoste de viaţă", regia Mircea Veroiu, 1984Băiatul - „Concurs", regia Dan Piţa, 1984

Roluri secundare în filme internaţionale:

Sorin - „Born to Raise Hell", cu Steven Segal, regia Lauro Chartrand, 2010Armon - "Anaconda 4: Trail of Blood", regia Don E. FauntLeRoy, film de televiziune, 2009Grigory Orloff - „Catherine the Great", regia Paul Burgess şi John-Paul Davidson, 2005Bogdan - „Dracula III", regia Patrick Lussier, 2005Aldo Serra - "Returns of the Living Dead: Rave to the Grave", regia Ellory Elkayem, 2005The Provider - „Dracula Ressurection", regia Patrick LoussierVlad II - „Vlad", regia Michael D. Sellers, 2003Ossac - „Boudica", regia Bill Anderson, BBC, 2003Andrei - „Ion", regia Thomas BohnHannibal - „Final Countdown", coproducţie Parafilm International şi ZDF Film (Germania), 2003Sultan Mahomed, Baiazid - „The Impaler" (Prinţul nopţii), regia Joe Sapel, 2000"Karoly", regia Arpad Sopsici, 1998

Televiziune:

Jacques - „Cum vă place" de William Shakespeare, regia Olimpia ArghirNae Girimea - „D`ale carnavalului", de I.L. Caragiale, regia Dominic DembinskiAndronic - „Şarpele" de Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici

Festivaluri

„Himnus" de Gyorgy Schwajda, regia Radu Dinulescu - Avignon, 2007

„Caii la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu - Avignon, 2005 - 2006

Formaţie:

Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, clasa profesor Grigore Gonţa, promoţia 1983. Roluri de absolvire: Ghiţă Coşcodan - „Agachi Flutur" de Vasile Alecsandri, regia Grigore Gonţa; Melchior Gabor - „Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind, regia Gina Guzina

Nominalizări şi premii:

Premiul presei „Coup de Coeur de la presse" la Festivalul de la Avignon 2007, secţiunea Off, pentru spectacolul "Himnus" de Gyorgy Schwajda, în regia lui Radu Dinulescu, Teatrul Fani Tardini din GalaţiPremiul pentru cel mai bun actor, Festivalul de Comedie, Galaţi, pentru „Caii la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu, 2006Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Mercutio din „Romeo şi Julieta" de William Shakespeare, regia Beatrice Bleonţ, 1994 - 1995Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Ion Nebunul din „Năpasta" de I.L. Caragiale, regia Radu Dinulescu, 1992 - 1993Premiu pentru cel mai bun actor pentru rolul Tasso în „Torquato Tasso" de Johann Wolfgang van Goethe, regia Anca Ovanez Doroşenco, TNBPremiul pentru cel mai bun actor în filmul „Pas în doi", regia Dan Piţa, Costineşti 1985Premiul pentru cel mai bun actor în filmul „Concurs", regia Dan Piţa, Costineşti, 1983Premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul El din piesa „Un bărbat şi mai multe femei", Teatrul Petroşani, regia proprie

Distincții :

Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”

Diplomă de onoare acordată de Asociația Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile sale din filmele Să mori rănit din dragoste de viață și Dreptate în lanțuri (1984).

#TeleviziuneaGrupIubimBrasovul

#GândulZilei

#ClaudiuBleonț

#TNB

#IUBIM_BRAŞOVUL

[danibobe-blog]

⭐Angelescu Palace (1905) interior virtual tour Part 8 ⭐ It's now an upscale restaurant and restored nicely - although its facade is partially covered with a mesh commercial for the restaurant. You can read the story of the first 50 years of its existence in Romanian as written by Ioana Angelescu, who is a descendent of the Angelescu Monteoru family. I managed to take pictures of a document that I got from the restaurant staff and then I digitalized it into text for your enjoyment. ⭐ PALATUL ANGELESCU⭐ ⭐O ISTORIE A PRIMEI JUMATATI DE SECOL⭐ ⭐loana Angelescu ⭐ Dupa incheierea primului razboi mondial, Doctorul Angelescu va continua sa ocupe functii publice dintre care cea mai importanta ar fi cea de Ministru al Instructiunii Publice, Culturii si Cultelor (trei ministere de astazi intr-unul singur). Intre 1918 – 1940, perioada in care, cu cateva intreruperi nesemnificative, a condus acest minister, a reusit, prin reformele sale sustinute de marea opera de constructii scolare (dupa unele aprecieri – peste 12000) sa construiasca un sistem puternic si bine inchegat-sistemul de invatamant interbelic romanesc cu o scoala unitara pe tot cuprinsul Romaniei Mari - de la Nistru pana la Tisa. Atunci au fost edificate, pe langa miile de scoli primare, marile constructii ale celor mai multe scoli profesionale, de arte si meserii, gimnazii, licee, seminarii teologice, universitati, conservatoare de arta, au fost construite sau restaurate mii de biserici si alte lacasuri de cult, pentru toate confesiunile existente atunci in tara. Marturiile acestei perioade sunt, printre multe altele, cladirea noua a Universitatii din Bucuresti si cea a Facultatii de Drept de pe Bulevardul Elisabeta, Conservatorul de Arta din Chisinau, noile cladiri ale Colegiilor Sf. Sava, Gh. Lazar, Matei Basarab, Mihai Viteazu, Gh. Sincai, Cantemir, Carmen Sylva, Regina Maria, s.a. numai din Bucuresti, iar la Craiova – Liceul Doctor C. Angelescu sau la Buzau Liceul de Fete Dr. C. Angelescu, si multe, foarte multe altele. ⭐More in the comment below⭐ (at Bucharest, Romania)

[jurnaldeoltenia]

Nicolae Giugea : Angajament asumat, promisiune respectată!

Nicolae Giugea : Angajament asumat, promisiune respectată!

Astăzi au demarat lucrările de reabilitare a clădirii în care funcţionează Colegiului Național „Carol I” și Opera Română Craiova. Este un proiect pe care liberalii doljeni și l-au asumat în momentul în care PNL a venit la guvernare. Din 2019, toate guvernele liberale au susținut acest proiect, i-au asigurat finanțarea, au organizat licitația și au semnat contractul. Conform datelor Companiei…

[pauldutu]

FAMILIA ADDAMS - reprezentație specială in Luna „Roz”!

FAMILIA ADDAMS – reprezentație specială in Luna „Roz”!

Spectacolul Familia Addamsdin 25 octombrie  (Luna „Roz”)se joacă la Teatrul EXCELSIOR, sub egida Festivalului Internațional „Elena Teodorini”, organizat de Opera Română Craiova. Festivalul este un maraton cultural care aduce în România nume sonore ale scenei de teatru, operă și balet. Prin asocierea cu acest brand cultural, Teatrul EXCELSIOR continuă seria participărilor la festivaluri, ca urmare…

[onlinevideoproduction]

Piano Concert: Nicolas Jounis, Inspirations Celtiques

Nicolas Jounis is a French pianist and composer who has always been passionate about harmonisation, orchestration and improvisation. As a result of a collaboration with the Institut français d'Écosse, he will present his latest creation, "Cahiers d'improvisation. Inspirations celtiques" at the Scottish Arts Club.

Listen to the album on YouTube.

About Nicolas Jounis Winner of the 2010 Loiret Symphony Orchestra Composition Competition, Nicolas Jounis continues his career as a composer whose repertoire ranges from Celtic music to symphonic, lyrical and film music.

Over the last few years, Nicolas Jounis has played with many European orchestras (France, Italy, Germany, Romania...) but also with Massy Opera Orchestra, Paris Symphony Association, Craiova Philharmonic Orchestra, Bacau Philharmonic Orchestra, East European Symphony Orchestra, Constance Weber Chamber Orchestra, Saint-Nazaire Orchestra, Leopolis de Lviv Orchestra, Spazio Musica Orchestra, East European Chamber Orchestra, Craiova Romanian Opera.

In 2007, he became musical director of “L'Orchestrale de Nantes”.

Since 2008, combining symphonic and lyrical with the same passion, he has directed among other the operas Tosca, Bohème, Traviata, Un ballo in maschera, Cavalleria rusticana, Pagliacci then Carmen at “Teodirini” Lyric Theater from Craiova in parallel with his collaborations with the East European Chamber Orchestra in France, Italy and Romania.

In 2014, Nicolas Jounis conducted the world premiere of the Opera "Jeanne" that he composed, with The Romanian Opera from Craiova.

In 2017, he founded the “Ensemble Orchestral Ligérien EOLE””.

In October 2018, his Requiem was produced by the Craiova National Opera.

About the Scottish Arts Club The Scottish Arts Club is a private members club which provides an enjoyable and friendly environment for social and artistic activities throughout the year. It is an excellent meeting place in the heart of Edinburgh. It is a haven that offers an exciting annual calendar of events as well as delicious food prepared daily by our Chef Steve Morton for both informal lunches with friends and formal dinners. The Club offers several options that enable prospective members to explore the wonderful opportunities we have to offer.

Event details

Piano Concert: Nicolas Jounis, Inspirations Celtiques Thursday, 24 October | 6.30 - 8pm £10 (£8 concession)

At the Scottish Arts Club 24 Rutland Square, Edinburgh EH1 2BW

BOOKING BY PHONE Scottish Arts Club: +44(0)131 229 8157

IFE Membership and discount rates To take advantage of discounted member rates on events like this one and others throughout the year, we invite you to become a member of the Institut français d'Ecosse.

from Institut Français Écosse http://www.ifecosse.org.uk/Piano-Concert-Nicolas-Jounis.html via IFTTT

[ulivero]

„Opera cucerește tehnologia” – Interviu cu Antoniu Zamfir

„Opera cucerește tehnologia” – Interviu cu Antoniu Zamfir

ANTONIU ZAMFIR, Managerul Operei Române Craiova și regizorul spectacolului TOSCA: „Opera cucerește tehnologia!” La Craiova, pe 6 iunie, va avea loc o premieră națională: primul spectacol de operă montat în România într-un decor sută la sută natural – Parcul „Nicolae Romanescu”, cel mai mare parc natural din sud-estul Europei. Iar recordul nu se oprește aici: […]

Articol original „Opera cucerește…

[rudyroth79]

Știri: Festivalul Internațional Shakespeare, home edition, 2020

Știri: Festivalul Internațional Shakespeare, home edition, 2020

Programată să aibă loc în perioada 23 aprilie–3 mai 2020, cea de-a XII-a ediție a Festivalului Internațional Shakespeare a fost anulată în forma ei clasică din cauza pandemiei de Covid-19 și reprogramată pentru anul 2021.

Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova a creat ediția online a acestui festival, pe pagina de Facebook, https://www.facebook.com/shakespearefestivalcraiova, unde opera lui…

[andyviru]

„Opera cucerește tehnologia” – Interviu cu Antoniu Zamfir

„Opera cucerește tehnologia” – Interviu cu Antoniu Zamfir

ANTONIU ZAMFIR, Managerul Operei Române Craiova și regizorul spectacolului TOSCA: „Opera cucerește tehnologia!” La Craiova, pe 6 iunie, va avea loc o premieră națională: primul spectacol de operă montat în România într-un decor sută la sută natural – Parcul „Nicolae Romanescu”, cel mai mare parc natural din sud-estul Europei. Iar recordul nu se oprește aici: […]

Articol original „Opera cucerește…

[timetvro]

„Opera cucerește tehnologia” – Interviu cu Antoniu Zamfir ANTONIU ZAMFIR, Managerul Operei Române Craiova și regizorul spectacolului TOSCA: „Opera cucerește tehnologia!” La Craiova, pe 6 iunie, va avea loc o premieră națională: primul spectacol de operă montat în România într-un decor sută la sută natural – Parcul „Nicolae Romanescu”, cel mai mare parc natural din sud-estul Europei.

[news24hrou]

Spectacole de Shakespeare din Europa, Asia, S.U.A și Australia – prezentate la Teatrul „Nottara”

Teatrul Nottara pregătește a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru „Fest(in) pe Bulevard”.  Începând cu acest an, echipa de organizatori de la „Nottara” colaborează cu unul dintre cele mai importante festivaluri din țară, „Festivalul Internațional Shakespeare”.

Astfel, „Fest(in) pe Bulevard” va găzdui spectacole de pe cinci continente, prezente în cadrul Festivalul Internațional Shakespeare – Planeta Shakespeare.

În acest fel, manifestarea bucureșteană va avea o nouă secțiune, care se va desfășura în perioada 27 aprilie – 6 mai, la Teatrul Nottara, și va fi organizată în parteneriat cu Teatrul Național Marin Sorescu și Fundația Shakespeare  din Craiova.

***

Secțiunea este deschisă de spectacolul Mult zgomot pentru nimic (Teatrul Nottara), în regia Dianei Lupescu, pe 27 aprilie, ora 19.00, Sala Horia Lovinescu.

„Mult zgomot pentru nimic este una dintre primele comedii ale lui Shakespeare; în poveste, oamenii iubesc, urăsc fără motiv, trădează, urzesc intrigi, leagă prietenii, totul într-o notă tonică, plină de prospeţime şi de neprevăzut. Oricum, împletitura dramaturgică are un fir poliţist, un fir tragic, un fir comic-popular, un fir comic-romantic, dar şi un fir al limbajului inteligent şi strălucitor, cu noduri făcute din calambururi şi jocuri de cuvinte, apărând o lucrătură densă, de viaţă palpitantă.” Diana Lupescu, regizor

Compania Flute Theatre din Stratford upon Avon, Marea Britanie, vine cu o abordare îndrăzneață, modernă și, în același timp, poetică a poveștii din A douăsprezecea noapte, în regia lui Kelly Hunter. Cu o scenografie minimalistă și cu o distribuție formată din șase actori, spectacolul îmbină muzica acustică și limbajul vorbit, explorând numeroasele fațete ale primei iubiri. „Povestea noastră vorbește despre nebunia iubirii și despre nevoia umană profundă de muzică, și, pe măsură ce poveștile de dragoste se conturează, o festă aparent nevinovată ia o turnură greșită rezultând într-o cădere tragică în dizgrație”, spun creatorii. Spectacolul este programat pe 28 aprilie, de la ora 19.00, la Sala George Constantin.

Caracterul universal al lui Shakespeare face ca poveștile sale să fie jucate în toate colțurile lumii și să poată fi adaptate oricărui spațiu și timp. Poate cea mai cunoscută poveste de dragoste din toate timpurile, Romeo și Julieta, ajunge din Coreea de Sud pe scena Teatrului Nottara, în regia lui Oh Tae Suk, producție a Mokwha Repertory Company din Seul, Coreea de Sud (29 aprilie, ora 19.00, Sala Horia Lovinescu). Spectacolul conține elemente de arte marțiale, dans, ritual și gest, iar actorii se adresează permanent publicului, niciodată unii celorlalți.

Singura companie de teatru independent din Africa de Sud, Abrahamse & Meyer Productions, va prezenta, pe 30 aprilie, de la ora 19.30, la Sala George Constantin, spectacolul Macbeth, în regia lui Fred Abrahamse, unul dintre cei mai cunoscuți regizori sud-africani. Abrahamse a mai fost invitat în România, tot în cadrul Festivalului Shakespeare, în 2014, cu spectacolul Tragedia lui Richard al III-lea, iar compania sa de teatru s-a remarcat pe plan internațional, în ultimii 12 ani, prin producții inovatoare, pe texte de William Shakespeare şi Tennessee Williams.

Din Sydney, Australia, Brett Brown îl va întruchipa pe Henric al V-lea, într-un one-man show semnat de Philip Parr, producție a companiei Parrabbola. Un spectacol actual, căci această poveste shakespeariană despre ascensiunea la putere, violență, camaraderie, responsabilitate se reflectă în situația politică haotică și imprevizibilă din prezent.                Henric al V-lea este programat pe 3 mai, de la ora 19.30, la Sala George Constantin. De neratat acest tur de forță impresionant al actorului Brett Brown, care a mai colaborat cu Royal Shakespeare, BBC și Opera din Australia.

„Planeta Shakespeare” se încheie cu Othello Remix de GQ şi JQ, producţie Q Brothers şi Chicago Shakespeare Theater, pe 6 mai, ora 19.00, la Sala Horia Lovinescu. O adaptare pe ritmuri de hip-hop, Othello Remix, descris, în The Telegraph, drept un triumf total, aduce povestea lui Othello și a Desdemonei într-un cadru urban, în care personajele se lasă atrase de mirajul etern al Visului American. Spectacolul este câștigător al Premiului pentru Cele mai bune versuri şi Cel mai bun musical (MTM: Premiile Marii Britanii), la Festivalul Fringe de la Edinburgh, 2012.

_____________________________________________________________________________

Program B U C U R E Ş TI:

EUROPA

Vineri, 27 aprilie 2018, ora 19,00:

Teatrul Nottara, sala Horia Lovinescu

MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC

regia: Diana Lupescu

Producție a Teatrului Nottara din Bucureşti

  Sâmbătă, 28 aprilie, ora 19,30:

Teatrul Nottara, sala George Constantin

A DOUĂSPREZECEA NOAPTE

regia: Kelly Hunter

Producție a companiei Flute Theatre din Stratford upon Avon

  ASIA

Duminică, 29 aprilie, ora 19,00:

Teatrul Nottara, sala Horia Lovinescu

ROMEO Ş JULIETA

regia: Oh Tae Suk

Producție a companiei MoKwa Repertory Company din Seoul

      AFRICA

Luni, 30 aprilie 2018, ora 19,30:

Teatrul Nottara, sala George Constantin

MACBETH

regia: Fred Abrahamse

Producție a companiei AM Produtions din Cape Town

  AUSTRALIA

Joi, 3 mai 2018, ora 19,30:

Teatrul Nottara, sala George Constantin

HENRIC V

regia: Philip Parr

recital al actorului Brett Brown din Sydney

  AMERICA

Duminică, 6 mai 2018, ora 19,00:

Teatrul Nottara, sala Horia Lovinescu

OTHELLO REMIX

spectacol hip-hop, prezentat de Q Brothers şi Chicago Shakespeare Theater

  https://ift.tt/2EZEJPj https://ift.tt/2HyMO2M

[semnebune]

Vă puteți imagina arta universală fără opera lui Brâncuși? Eu nu pot. Și în nici un caz evoluția sculpturii și a artelor vizuale. Până și cei care nu îl înțeleg, nu îi pot rămâne indiferenți, căci geometria înaltă și sfântă a operelor sale tinde să-și taie drum spre absolut (L. Blaga). Cum? Brâncuși înnoiește arta modernă exprimând esența sufletului și a înțelepciunii poporului român, folosind sistemul de noțiuni, atitudini și simboluri comune obștii poporane românești. Mai exact, în formele cele mai închise creează arta cea mai deschisă a secolului al XX-lea, în care subiectul e doar o altă față a obiectului (D. Hăulică, 1968: 21).

This slideshow requires JavaScript.

Constantin Brâncuși se formează ca artist în plin proces de identificare și definire a specificului național românesc (V. Râpeanu, 1968: 169-171). Până la vârsta maturității, preia (pentru a le depăși) atât gândirea artistică românească, cât și pe cea franceză, combinând simplitatea pură a artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Neagă tradiția greco-latină căutând gândiri ale civilizațiilor extra-europene. Mai exact, mitul unei străvechi forme de gândire comune întregii omenirii. Astfel, arta lui Brâncuși se naște din pântecul culturii originare (Urkultur). Iar exemple în acest sens sunt: Sărutul, Rugăciunea, Muza adormită, Prometeu, Domnișoara Pogany, Măiastră etc. (I. Frunzetti, 1968:83-85).

Constantin Brâncuși nu este un outsider. Principiile viziunii sintetice le-a găsit înlăuntrul său de om știutor al înțelesurilor profunde ale artei poporane oltenești. Doar a trebuit să călătorească până la Paris (de fapt, către Sine) ca să dobândească informațiile necesare pentru a trăi revelația cubismului și, în consecință, pentru a elabora noile modalităţi de expresie ale artei moderne. Cheia înțelegerii operei şi a vieții de ascet a lui Brâncuși constă în mărturisirea sculptorului: Trebuie să ne eliberăm de noi înșine pentru ca ceilalți să se poată elibera prin noi (Sorana Georgescu-Gorjan, 2011:143). Brâncuși are convingerea că destinul omenirii este să-şi elibereze spiritul din carcera materială prin revenirea la esența primordială.

Operele lui Brâncuși scot la lumină opoziția dintre gândirea orientală integratoare şi cea occidentală dezintegratoare (arta cubistă adoptă formele artei negre). Picasso, Braque ori Modigliani dezintegrează obiectul din plenitudinea existenţei. Brâncuși atinge o sinteză expresivă ce îi conferă obiectului statutul de simbol. Pornind de la realitatea concretă, întrupează conceptele și emoțiile în formă. Refuză reprezentarea figurativă a realităţii, pledând pentru vitalitatea spirituală a formei. Prin operele sale dă expresie materiei aparent inerte sublimându-i chintesența freamătului organic. Are o gândire filosofică de tipul identității contrariilor, în care toate participă la tot iar totul se configurează în conformitate cu fiecare parte a sa (I. Frunzetti, 1968:86). Detaliile le omite fiind neesențiale, așa cum afirmă în cazul Peștelui (1918-1928):

“Când vezi un pește, nu te gândești la solzii lui; te gândești la iuțeala mișcării sale, la corpul lui strălucitor care înoată văzut prin apă. Ei bine, iată ce am vrut eu să exprim. Dacă i-aş fi reprodus aripioarele, ochii şi solzii, i-aș fi oprit mișcarea şi aş fi obținut o simplă mostră (échantillon) a realităţii. În vreme ce eu am vrut să surprind scânteia spiritului din el.” 

Malvina Hoffman, Sculpture Inside and Out, W. W. Norton & company, 1939, p. 51 apud Ion Frunzetti, Viziunea folclorică ta Brâncuși, în volumul Colocviul Brâncuși, Editura Meridiane, București, 1968, p.86.

Sculptura lui Brâncuși iradiază două principii opozante: o inocență a sufletului pur de copil şi o înțelepciune lăuntrică înrădăcinată în moștenirea dobândită de la vechile culturi de pe teritoriul carpato-danubian. De altfel, acesta ne şi mărturisește: Quand nous ne sommes plus enfantes, nous sommes déjà morts. Mistifică materia, viziunea sa de țăran oltean nelăsându-l să cadă în senzualitatea de tip beefteak (Lionello Venturi). Brâncuși e un martir pentru o singură formă, pentru un ou (Henry Moore), oul fiind simbolul formei originare, al Începutului Lumii.

Forma ovoidală ce pare gata să se înalțe într-o clipă reprezintă expresia perfectă a artei lui Brâncuși şi a modului său folkloric de a gândi Lumea (I. Frunzetti, 1968:88). Imaginea-simbol a ovoidului apare în forma originară a Păsării Măiastre şi în Leda. Apoi, în Leda şi în Foca, omologia Cosmos-Om indică asimilarea femeii cu elementul acvatic (apa-lună-femeie) opusă asocierii bărbatului cu elementul piric (foc-soare-bărbat), pentru a insufla complementaritatea părților fecunde ale cercului vieții.

Adam şi Eva supun oul originar diviziuni, oul secționat fiind simbolul timpului uman. Simbol al fertilității, Eva e fermecătoare şi inocentă, un boboc de florare gata să rodească. Adam muncește pământul, îi dă plod. Împreună exprimă perpetuarea vieții umane,(re)întregirea Oului (I. Frunzetti, 1968:90). Clepsidre (sfere tăiate având jumătățile opuse una alteia) apar în scaunele din jurul Mesei Tăcerii din Târgu Jiu. Simbol al reculegerii, Masa Tăcerii abstractizează masa rotundă şi joasă din lemn, așezată, de obicei, lângă vatra caselor țărănești răspândite în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea. Corespunde filosofiei lui Brâncuși: totul este inevitabil menit veșnicei tăceri (V.G. Paleologu, 1968:52).

Ascensiunea către Cer şi mitul zborului cosmic sunt reprezentate prin curbe parabolice, ca în ultimele forme ale Măiestrei – Pasărea în spaţiu şi ale Coloanelor infinite. Păsările Măiestrei sunt conectate mai pregnant cu stilistica artei poporane şi cu semnificațiile folclorice ale românilor, spre deosebire de aerodinamica Pasăre în văzduh. Dar toate sunt inspirate din credința populară că, la moarte, sufletul ia forma unei păsări ce zboară o vreme până ce trece în lumea de dincolo. Până şi în cazul Păsărilor în spaţiu e sesizabilă ideea păsării suflet (P. Comarnescu, 1968: 42).

Coloana fără sfârșit din Târgu Jiu (arborele celest din miturile populare sau osia lumii din poveștile bătrânilor) provine din oul primordial secționat. Are rolul unui imens stâlp al morţilor, însă, simultan, e şi o scară a cerurilor. Este un áxis múndi al românilor. Octaedrele trunchiate cu vârfurile uşor rotunjite supuse numărului de aur îi impun un ritm vertical, o ascensiune treptată spre infinit. Este vorba de o interpretare filosofică a unor străvechi structuri existente în folclorul şi în stilistica artei poporane românești: stâlpul morţilor (în Transilvania, Banat și Oltenia încă mai există, pe alocuri, obiceiul ca la mormânt să se pună stâlp cu/fără pasăre lângă cruce) şi stâlpi de lemn ai prispelor gorjene (motivul decorativ numit șirul de zile şi nopți impregnează în Coloana fără sfârșit o geometrie de pălimare).

Oul secționat în clepsidră sugerează ideea întregului originar şi imuabil, ce se reproduce infinit în dimensiunea temporală a existenţei umane în seria indivizilor ce se succed de-a lungul veacurilor şi aspiră către cunoașterea lăuntrică a Sinelui, a Sacrului (I. Frunzetti, 1968:91). Coloana fără de sfârșit e simbolul dorului comunităţii tradiţionale fată de Origini, al concretului față de abstract, al finitului față de infinit, al morții şi al devenirii umane de-a lungul generațiilor față de Unitate(P. Comarnescu, 1968: 43).

„Coloana fără sfârșit e aidoma unui cântec etern care ne poartă în infinit, dincolo de orice durere şi bucurie artificială.” – Sorana Georgescu-Gorjan, Așa grăit-a Brâncuşi, Colecția C. Brâncuşi, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2011, p.94.

Până şi iubirea este stilizată, Sărutul devenind Poarta eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Dublul cerc tăiat median de o verticală integrează existenţa umană în unitatea cosmică. Fiind vorba de comemorarea celor care s-au jertfit pentru patrie, stâlpii-oameni semnifică iubirea şi recunoștința urmaşilor față de eroii neamului românesc, nu iubirea ce pecetluiește contopirea dintre o femeie şi un bărbat (P. Comarnescu, 1968: 41). De asemenea, corpul Cocoșului se înalță înăuntrul unei elipse, întreruptă de cele trei trepte ascendente ale crestei aflate într-o progresie matematică (Ionel Jianu). Este vorba de un salut dăruit Soarelui, salut ce exprimă dorința de a zbura, de a te elibera de constrângerile pământești (I. Frunzetti, 1968:92).

Obârșia țărănească a lui Constantin Brâncuși şi educația sa în conformitate cu Rânduiala şi Rosturile civilizației tradiţionale românești îl impulsionează să remedieze prin arta sa criza occidentală a viziunii tradiționaliste. De la Moşii săi din Hobița, jud. Gorj, Constantin al lui Radu Nicolae Brâncuși a priceput că orice existenţa particulară e parte a Cosmosului şi că toate părțile Cosmosului sunt temeinic interconectate (faptul că individul participă la viaţa cosmică stă la baza majorităţii creațiilor folclorice românești). De aceea, în viziunea celui care a schimbat abordarea asupra spațiului în arta modernă, sculptura e cea mai desăvârșită exprimare a Dorului românesc (Sorana Georgescu-Gorjan, 2011:91).

Brâncuși a înțeles să îmbrățișeze întregimea spiritului, nu să-l întemnițeze (așa cum face arta analitică şi imitativă a secolului pozitivist). A curățat subtil natura gândirii mitice, a viziunii magice şi a logicii simbolice, pe baza cărora omologiile Om- Cosmos, existență-esență, Pământ-Cer se manifestă în creațiile sale. Operele lui Brâncuşi reflectă funcția magică apotropaică a sculpturii poporane oltenești, mituri şi tradiții românești. Astfel, din poziția de geniu tipic românesc, Brâncuşi relevă Occidentului dimensiunea sacră a realităţii satului tradițional, înscriind particularitățile gândirii folklorice românești în arta universală (V. Râpeanu, 1968: 173-174). Pentru Brâncuşi, forma supremă de accedere la tainele sculpturii şi de exteriorizare a geniului creator o reprezintă smerenia. Tăcerea sa îi conturează cei mai exact plenitudinea şi grandoarea fiinţei. În concluzie, Brâncuşi se răsfrânge asupra spiritualității şi culturii românești, asemenea lui Mihai Eminescu, topindu-se în supremul anonimat al geniului (D. Hăulică, 1968:16-19).

Brâncuși: esență a gândirii folklorice